luni, 27 septembrie 2010

Jimmy Choo




Intr-o dupa amiaza frumoasa de toamna a anului trecut Alexandra a venit cu un mic pisoias, vroia sa-i faca o surpriza prietenului ei de atunci Ciprian. El a avut o pisica ,mai mult de 10 ani, Negruta dar care s-a imbolnavit si a murit, asa ca Alexandra a crezut ca face ceva fantastic, facand rost de un pisoias nostim si frumos caruia noi amandoua i-am pus si funda rosie, vorba aceea ” Te spalam, te pieptanam, funda rosie iti puneam” perfect adevarat si asa am facut.




Cand a venit ziua lui Ciprian i-a facut cadou pisoiasul numai ca tatal lui nu a mai vrut pisica in casa dupa atatia ani omul chiar nu mai putea sa aiba grija de pisoi. A fost o perioada grea si pentru tatal baiatului, deoarece sotia lui a murit si dupa aceea si pisica care era preferata sotiei lui, ce pacat ca realizam prea tarziu cat tinem la o persoana, realizam abia dupa ce nu mai este, pacatul nostru si eu ii simt lipsa mamei prietenului Alexandrei, era o persoana care avea o vorba buna pentru toti si stia sa detina controlul asupra tot ce misca in casa, ce dor imi este de ea.


Dar ce era acum de facut cu pisoiul ca Alexandra a facut incurcatura si inapoi nu mai putea sa il dea, asa ca peste noapte eu care nu am avut nici un animalut in casa m-am trezit ca eram mama lui Jimmy Choo, hahaha,


l-am botezat asa pentru ca ii plac pantofii mei si se ghemuieste tot timpul cu capul pe ei. Era ceva nou nici nu stiam ce sa fac, ce era pisoiul derutat dar ce eram eu, asa ca incet, incet a trebuit sa invat, de unde am zis ca il dau si nu imi place de el, am prins mare drag si de abia astept sa ajung acasa sa ma joc cu Jimmy, care acum are 10 luni este un dandy, frumos, curat, bine hranit si gras, hahaha, imi place asa de mult de el si chiar daca ne mai certam noi ca ma musca si zgarie tin la el foarte mult, hahaha il iubesc enormm cand doarme ca stiu ca nu face prostii atunci.

Avem multe intamplari mai frumoase sau haioase dar si mai dureroase. Toata ziua Jimmy era pe pervazul de la bucatarie, uitandu-se dupa pisicute azi asa, maine asa, pisoiul meu facea tare urat asa ca am hotarat ca era momentul sa-l castrez ceea ce am si facut, alta data nebunelul a sarit de pe geamul de la sufragerie am uitat sa va spun ca stau la parter, a sarit Jimmy al meu dar a nimerit intr-o sarma, cine credeti voi ca alerga mai ceva ca Usain Bolt la 100 de metri, evident Nicoleta cu pisoiul in geanta pana la cabinetul veterinar, imi era asa de mila de Jim dar l-am facut bine.


Intr-o zi am iesit la plimbare cu Jim i-am pus zgarda si hamul evident rosii amandoua sa nu-mi deoache nimeni baiatul si da-i si plimba pisoiul, se uita lumea la noi ca la circ, Jimmy al meu mai mult se tara decat mergea si uita asa a trebuit sa iau pisoiul in brate sa-l aduc acasa, dar partea misto acum vine am agatat vreo 4 bosorogi care cica se uitau la Jimmy, hahahaha, chiar m-am amuzat.
In alta seara l-am dat pe Jimmy afara dar in acelas timp a iesit si un pui de lup Pia, catelul vecinei mele Cristina, asa tare a latrat Pia ca Jimmy a si ajuns in varful unui copac, ce era de facut, Cristina a plecat cu catelul dar cum sa-l dau eu pe Jimmy jos, deci imaginati-va in pom nu puteam sa ma urc, asa ca am cautat un bat, am vorbit cu Jimmy dar nimic, era saracul atat de speriat ca Pia nu doar a latrat la si alergat putin, ma si gandeam ca poate vreun vecin mai pontos ma filmeaza si ajung pe youtube ca vorbesc cu pisoiul la miezul noptii si sa imi gaseasca vreo cazare cateva zile in alta parte, hahaha, asa ca incet incet l-am dat jos pe Jimmy.


Alta data l-am lasat afara in fata blocului si ce credeti mi-a adus purici chiar daca avea zgarda minune, asa ca am turbat, l-am dezinfectat si pe el si in casa am muncit de mi-a venit rau asa ca Jimmy prefera sa stea in casa, si sa ne jucam sa-l vedeti ce alearga, s-au se baga in sifonier, este mortal, i-am facut poze printe flori zici ca este botanist, hahahaha da vedeti ce atent se uita el la culorile florilor sau la frunzele care cad din copacii , asa ca acum in locul lui Alexandra, am un baiat Jimmy, intr-o zi am iesit cu el afara si l-au vazut copii, atunci unul mai sugubet zise, “Mama ce pisica grasa” si de atunci asa ia ramas, ce pisica grasaaaaaaaaaaaaaaaaa, asa este Jimmy, pisoiul meu.


Intr-o zi tocmai ma vopseam si se uita Jimmy la mine ca la o noua minune a lumii, asa ca ce puteam sa fac|?? l-am vopsit si pe el un pic doar o linie, hahaha, in acea dupa amiaza chiar mergeam in vizita la prietena mea Adriana care si ea are o pisicuta Kiki, roscata cu alb o pisicuta tare frumusica, asa ca il iau pe Jimmy in brate si hai in vizita sa socializezze baiatul sa-l scot in lume, de era proaspat vopsit cu zgarda rosie ”frumos baiat” asa ca ajungem noi la Adriana si daca ne vedeati eram 3-4 adulti care ne uitam sa vedem daca se-nprietenesc pisicile, eu care credeam ca Jimmy va fi speriat ce credeti voi Jimmy ca un mare nesimtit era urcat pe biblioteca Adrianei si o examina pe Kiki nu care cumva sa treaca la el in teritoriu, saraca pisicuta cred ca a cam traumatizat-o Jim. Nu am spus tot despre "pisica grasa" este si un ca;culatorist inascut, priviti si minunati-va,





alaturat veti gasi mai multe fotografii cu Jimmy my prince.

Bucharest Food Festival 2010









Buna ziua dragele si dragi mei,

Astazi este o duminica cam ploioasa dar superba, pentru ca vom lenevi in pat mai mult. Ce bine este sa te trezesti si sa privesti pe fereastra cum ploua iar frunzele verzi ruginii si galbene , sunt adiate de vant, continuandu-si drumul lin spre pamant iar picaturile de ploaie se aud parca in
surdina.


Este o dimineata cu o liniste superba care este intrerupta din cand in cand de cate un sofer care si-a gasit locul de parcare ocupat. Se mai intampla, eu stau in Drumul Taberei(Bucuresti) un cartier plin de verdeata, unde chiar s-a acordat atentie vegetatiei si parcarilor, asa ca in mare, sunt multumita. Asa ca incepand ziua asa de bine, primul lucru care mi-a venit in gand a fost evident , sa verific corespondenta “La o cafea” cu prietenele mele de pe site-ul gastronomic Gustos.ro.
Vineri in cadrul festivalului Bucharest Food Festival cineva a afirmat ca cel mai mare site gastronomic este, culinar.ro, eu una nu sunt de accord, consider ca gustos.ro este cel mai MARE SI BUN site, si nu numai atat, gustos.ro a facut ca anumite persone din tara care aveau in comun pasiunea pentru gastronomie sa se cunoasca, sa-si impartaseasca bucuriile si necazurile, sa lege prietenii, doar printr-un simplu click. Am stiut ca ne putem intalni.
Aceasta nu a fost tot , datorita site-ului ne-am imprietenit dar nu a fost destul, am vrut sa ne cunoastem “face to face” cum s-ar spune , asa ca la iniativa catorva inimoase prietene, anul trecut fetele s-au intalnit pentru prima data la Alba Iulia si iata asa s-a nascut o frumoasa prietenie si o mare familie gustos.ro. Membrele fondatoare ale intalnirii sunt din: Alba Iulia(Anena si Menuca) din Oradea(Sidy), Bucuresti(Silvia, Carmen si Alina) din Craiova(Iuliana) din Galati(Mariana), din Tarnaveni(Maria-Elena si Angela), din Cluj(Daniela) aceste fete au fost inimoasele si trebuie sa ne scoatem palaria in fata lor.
Asa ca anul acesta cand s-a repetat evenimentul de la Alba Iulia(aceasta a coincis si cu sarbatorirea prietenei noaste Anena, care isi serba si ziua de nastere si ziua numelui deci draga de ea isi petrece ziua de nastere impreuna cu noi familia ei gustoasa si evident , alaturi de marea si simpatica ei familie.
Am fost mai multe si mai galagioase ca niciodata , evident ca Bucurestiul a fost reprezentat de sase participante(Silvia, Mariana S, Alina, Medi cu sotul, Delia cu sotul si fiul si subsemnata), au venit prieteni din Timisoara(Doina si Nicu Varga) din Bacau( Gabi si Mone) din Oradea(Sidy cu toata familia Toncean) din Alba Iulia Anena cu toata familia, Menuca cu sotul, din Cluj(Daniela cu sotul) din Tarnaveni(Angela si Maria-Elena cu sotul) nu pot sa va descriu, a fost ceva senzational la fel ca intr-o mare familie, vorbeam si povesteam de parca ne cunosteam de 100 de ani chiar daca noi ne vedeam pentru prima data. Ce vreau sa subliniez ,este calitatea deosebita a persoanelor, prietenia care s-a legat.Este ceva extraordinar, un lucru rar INTALNIT astazi cand toata lumea este numai pentru el. Se vedea aceasta bucurie, cine ne vedea credea ca ne cunoatem de ani si ani. Toti cei care am participat la acest eveniment au povestit pe larg acest lucru pe site-ul gastronomic Gustos.ro – A doua intalnire a gustosilor de la Alba Iulia” la sectiunea Articole sau pe blogurile personale si am sa va dau un numar de bloguri daca sunteti interesati sa cititi mai multe despre acest eveniment (marea intalneala a gustoaselor.blogspot.com, arta culinara cu doina(nicuvar.wordpress.com), dulcesarat.blogspot.com, sidyskitchenblogspot.com; inbucatariecutata.blogspot.com; mamaluialex.blogspot.com; silvia-gusturisiarome.blogspot.com daca ma uitat vreunul sa ma scuzati) sunt doar cateva blog-uri personale unde puteti citi mai multe despre aceste intalniri de suflet dragi noua.
Intruna din zile primesc de veste de la Sidy Toncean din Oradea ca prietena nostra gustoasa Gabi din Bacau si sotul ei domnul Mone vin in Bucuresti, in drum spre destinatia finala Sudan si ne intrebam daca avem timp sa ne intalnim?? cum adica daca avem timp? este obligatoriuuuuuuu sa ne intalnim, nimeni din Bucuresti nu a lipsit, toti prietenii am fost prezenti, s-a creat o comuniune. Este ceva care nu cred sa intelegeti. Aceasta prietenie, evident ca ne-a facut sa ne intalnit din nou si am facut spectacol deosebit. Ne era drag sa ne povestim de unde am ramas la Alba Iulia si ce s-a intamplat intre timp. Am ras, am facut haz, dar a trebuit sa mai si plecam, tocmai radeam de Delia care mi-a spus ca au prins ultimul metrou, hahaha. Dec i , ce sa va spun, oameni adevarati, de calitate, care sunt langa tine si pe care te poti baza de fiecare data fara sa fii intepat pe la spate.
Dar acum gata cu vorbaria, haideti sa trecem la evenimentul central, vineri 28.09.2010 a inceput Bucharest Food Festival in parcul Tineretului din capital. Subsemnata a participat la un concurs organizat de Jurnalul National si in special, Jurnalul de Bucatarie, privind bucataria traditional romaneasca.
Cele mai originale retete erau cuprinse in volumul sase al cartii lui Radu Anton Roman. Cine credea ca unul dintre cei cinci castigatori voi fiu eu “ ever/never” hahaha nu credeam asa ceva. Intradevar am absolvit liceul de filologie-istorie “Ion Creanga” dar nu credeam, acum sicer mi-as dori sa-i vad fata doamnei profesoare de romana Draghici care ne-a traumatizat toata perioada liceului, hiuhiihihihi, asa ca lasand gluma de o parte, am castigat unul din premiile puse in joc si am fost invitata de doamna redactor sef al Jurnalului de Bucatarie, doamna Simona Lazar sa fac o demonstratie “pe viu” cum se spune, la reteta care se intitula “Tochitura lu’ tanti Florica din Alexeni”, aceasta tanti Florica lucra ca bucatareasa la restaurantul bunicului meu Tudorica Decu din Urziceni iar restaurantul se numea Butoiul Rosu, restaurant faimos in epoca in acea zona geografica.
Asa ca a trebuit sa pregatesc acest preparat. Ce pot sa va spun? emotii pana la cer, una este sa prepari la tine acasa si alta sa prepari in fata atator persoane care se uita la tine si iti analizeaza fiecare gest, fiecare miscare, nu numai atat, dar se puteau face si comparatii deoarece in acea zi erau stabilite patru demonstatii dupa cum urma: Saramura de crap pregatita de Radu Gerghes maestru in arta culinara, eu Nicoleta Sandulache, blogger culinar cu preparatul Tochitura lu’ tanti Florica, Chef Cezar Munteanu cu o faimoasa inghetata de trufe si parmezan si nu in ultimul rand maestrul Horia Varlan binecunoscut publicului, asa ca va imaginati in ce careu de asi eram.
Normal ca emotiile erau pe masura. Noroc cu Silvia, Mariana S, Delia si fiul ei Mihai care au fost langa mine si mi-au insuflat curaj si incredere. Fiecare are meritul lui, Silvioara o persoana remarcabila, a venit cu mine cu o ora inainte, am vizitat standurile, am admirat sandvish-ul creat de Don Mariano, am tras cu ochiul la ceaunul cu sarmale iar Silvie murea de pofta, hahaha, eu aveam un nod in stomac nu imi intra absolut nimic. Ne-am asezat noi in primul rand sa ocupe fetele pozitii strategice sa vada cat mai bine demonstratia “vedetei” hahaha cum ma alinta Deliuta. A aparut si Delia cu Mihai si déjà simteam ca nu mai am emotii. Lumea incepuse sa se adune la stand deoarece se tot face announcement-ul legat de demonstratie, este fantastic sa iti auzi numele si sa vezi ca lumea se intreaba, oare cine este aceasta persoana.Un domn si o doamna mai in varsta se intrebau, evident i-am auzit si un zambet strengaresc mi-a aparut in coltul gurii, aveam sa ma prezint in cateva minute. Deja aparuse si Mari S, gata “gaska” toata era cu mine si simteam ca pot sa mut muntii din loc si sincer, daca erau prezente toate fetele gustoase era si mai bine, dar si atat a fost fantastic deoarece mi-au insuflat o mare incredere in mine si am simtim fiecare gest al lor, ca unul de incurajare.
La orele 14:30 a inceput demonstatia, introducerea a fost facuta de doamna Simona Lazar, o persoana deosebita si cu un bun simt iesit din comun care a venit in intampinarea auditoriului citind pasaje din cele doua retete, atat reteta preparata de mine cat si reteta pregatita de colegul meu de platou Radu (care m-a ajutat atat cu curatatul usturoiului cat si cu preopararea mamaligii), un baiat de nota 10, pe care mi-ar facea mare place sa-l revad si la alte evenimente sustinute de Jurnalul de Bucatarie.
Despre doamna Lazar(redactor sef la Jurnalul de bucatarie) numai cuvinte la superlativ, este fantastica implicarea domniei sale in acest proiect de pastrare si transmitere a bucatariei traditionale romanesti cat si in alte programe cum ar fi ” Curcubeul- Investeste in oameni” proiectul de la Sighisoara, unde 20 de tineri provenind din medii defavorizate sunt profesionalizati in meseria de bucatar, o mana de ajutor intinsa tinerei generatii, un proiect pentru tineri, o sansa intr-un viitor mai bun si o integrare intr-o Europa fara frontier.
M-am abatut un pic de la subiect, sorry, deci sa revin. Mi-am pregatit carnea, carnatii, sunca si am purces la drum cu meticulozitatea specifica, am aranjat bucatile de carne in cratita si bucatile de carnati si sunca intr-o tigaie, amestecand sa nu se prinda, cand carnea a fost rumenita pe ambele parti, de abia atunci am putut sa adaug carnatii si sunca din tigaie, Dumnezeule mare, era asa de grea tigaia ca de abia am putut sa o iau cu ambele mainii, dar m-am descurcat ,ca de, altfel ma faceam de ras, haha.
Fetele erau acolo, a fost randul Silvioarei sa urce langa mine si sa faca o fotografie, dupa ce am amestecat carnea cu restul bucatelor ,am adaugat vreo 7-8 catei de usturoi si o cana si jumatate de vin rosu, sare, piper, cimbru si le-am lasat la fiert, draga de Deliuta a venit aproape , iar obiectivul aparatului era aproape in cratita, a facut o fotografie direct in cratita si eu i-am dat un pic din miros, hahaha, cred ca s-a aburit teleobiectivul, hahaha, fotografia a fost minunata, la fel si mancarea pe care am terminat-o fara emotie .
La sfarsit am mai adaugat pasta de tomate 3-4 linguri, si am mai lasat 10 minute la fiert. In linii mari cam asta a fost. Doamna Lazar draguta si amabila, de fiecare data imi punea intrebari despe reteta pentru a cunoaste auditoriul mai multe detalii. Mancarea fiind gata déjà lumea era nerabdatoare sa guste asa ca s-a format o coada destul de serioasa. Silvioara a fost prima si a degustat spunand ca este buna, buna, intr-o alta fotografie este si Mary S care degusta, cert este ca dupa prezentare, cand m-am schimbat si m-am imbracat in hainele mele si am redevenit din blogger culinar in ofiter bancar lumea m-a recunoscut si m-a felicitat, asta da mandrie, chiar mi-a placut, a fost prima mea demo cu public, sper sa nu fie si ultima si cu acest hobby gastronomic, nu se stie niciodata, poate odata si odata in viitor ceva se va schimba, numai timpul si Dumnezeu pot decide pentru noi.
Apropo dupa ce s-a terminat evenimentul ce credeti voi ca a facut Silvioara? in afara de fotografii cu chef Cezar si Horia Varlan???? Sa va las sa ghiciti? sigur nu veti stii, va spun tot eu, a mancat sarmaleeeeeeeee, hahaha, saracuta prea poftea la ele de cand a venit la festival. Deci in mare cam asta a fost demonstatia mea de la Bucharest Food Festival, sper sa nu fie un accident singular, sper sa se repete.
Alaturat veti gasi fotografii cu noi si le multumesc fetelor: Silvi, Mary S, Delia si lui Mihai, evident nu in ultimul rand lui Fernando sotul Deliei care a muncit mult si a facut din mai multe filmari ale Deliei un intreg filmulet care este déjà pe youtube si evident lui Adi Sterian care ne salveaza de fiecare date cu blogurile noaste. Va multumesc tuturor.

Cu mare drag a voastra prietena,
Nicoleta

Bucharest Food Festival septembrie 2010

O parte din eveniment :

marți, 21 septembrie 2010

Ardei Umpluti



Ardei Umpluti

5-6 ardei
1-2 dovlecei
2 rosii
2-3 cutii de ciuperci
6 cepe
1 l suc de rosii
150 g orez
1-2 morcovi
ulei, sare, piper
600-700 g de carne in amestec(porc/vita)


Ardeii se spala, li se taie capacul si se scoate cotorul, la fel se procedeaza si cu rosiile, dovlecelul se taie in 2 bucati.

Se trece la pregatirea carnii,

Se toaca ceapa(3 cepe) sau se rade la fel si morcovul, dupa care se caleste pe foc, ciupercile se spala se taie si ele marunt si se calesc impreuna cu cepa, morcovul, dupa ce sunt calite se adauga in carne unde se adauga si orezul care a fost in prealabil spalat, se sareaza si pipereaza se adauga aproximativ 200 ml de pasta de tomate, se amesteca, dupa care se mai pun pe foc 10 minute.

Se umplu legumele: ardeii, dovleceii, rosiile cu amestecul rezultat si se vor pune la prajit intr-o craticioara in care am pus in prealabil ulei se vor prajii pe toate partile. Dupa care ii scoatem si ii asezam in alta cratita, vom rade si celelalte cepe si le vom adauga peste ardei, care au fost prajiti in prealabil. Vom adauga restul de suc de rosii se sareaza, pipereaza si se da la cuptor, aproximativ 40 de minute. Se lasa sa scada sosul in care fierb ardeii, dupa care se incearca ardeii iar daca sunt facuti se scot si se pot servii cu smantana.

Pofta Buna