luni, 23 august 2010

Costa Rica periplul culinar



















In aceasta saptamana, avem placerea sa va prezentam un interviu mai iesit din tiparele rubricii “Interviuri Gustos.ro”, cu iz de vacanta. Invitata noastra din aceasta saptamana este doamna Nicoleta Sandulache, Chef de Cuisine pe Gustos.ro, care a vrut sa ne impartaseasca din experienta unei calatorii inedite pe care a facut-o anul acesta, in luna mai, in Costa Rica. Cu aceasta ocazie, a descoperit o bucatarie exotica si a participat la o emisiune TV gastronomica. Va lasam sa descoperiti in continuare periplul culinar al doamnei Sandulache, precum si cateva fotografii din calatorie.



1. Povestiti-ne cum ati ajuns sa calatoriti intr-o tara atat de exotica si de indepartata precum Costa Rica si cum s-a impletit aceasta calatorie cu pasiunea dvs. pentru gatit?

Sunt o fire vesela, comunicativa si imi fac cu usurinta prieteni, in urma cu patru ani m-am imprietenit cu Siang Prat Gomez din Costa Rica cu care aveam tangente din punct de vedere profesional. Asa am descoperit o persoana amabila si agreabila, dornica sa calatoreasca si care dorea sa isi imbunatateasca cultura generala. Atat eu cat si fiica mea am observat ca Siang avea aceleasi hobby-uri ca si noi (literatura si calatoriile) asa ca noi am si facut primul pas, facand-o curioasa sa cunoasca mai multe despre Romania (obiceiuri, gastronomia, traditii, festivaluri, castele, muzee, pesteri, biserici) si despre noi.

Impreuna cu Alexandra, fiica mea, am decis sa o invitam in Romania si sa-i prezentam tara noastra ca sa ne cunoasca mai bine. Alexandra si-a perfectionat limba spaniola iar eu limba engleza, a fost o experienta de neuitat.

Siang a fost placut impresionata de locurile pe care le-a vizitat si a mai revenit de inca doua ori in tara noastra, dupa cum spunea chiar ea: “noi suntem pamanturi noi, nu am avut monarhie deci nici castele” de aceea a fost incantata de castelele noastre. Totodata, ea a vizitat: Delta Dunarii, manastirile din Nordul Bucovinei, zona Horezu (biserica dintr-un lemn), Sighisoara, Sibiu, Brasov, Alba Iulia, Hunedoara (Castelul Huniazilor), Deva, Bran, cetatea de la Poenari, Sinaia- Castelul Peles, Targoviste, Castelul de la Santa Maria Orlea, biserica de la Densus, Prejmer, pesteri ca: Ialomicioara, Dambovicioara, Polovraci, Muierii.

Am facut tot posibilul ca in acest parcurs in tara cazarile sa fie in cadrul pensiunilor turistice, deoarece doream ca Siang sa vada traditiile si obiceiurile noastre si sa guste preparate autentice. Informandu-ma din timp si citind “Jurnalul de Bucatarie”, am luat ca sfat indrumarile doamnei Simona Lazar, am vizitat si ne-am cazat la “Casa Fermierului” din Prejmer, la pensiunea familiei Folea in Moeciu-Bran, o adevarata incantare. Asa ca Siang cunoaste bine Romania si in special Bucurestiul.

In 2007, am planuit impreuna cu Alexandra sa-i sarbatorim ziua lui Siang impreuna cu “Practic in Bucatarie”, invitandu-i la noi acasa. Asa se face ca Siang, aratand revista unui editor din Costa Rica, aceasta a fost interesata de Romania, de gastronomia din tara noasta si auzind de vizita mea in Costa Rica, mi-a facut o invitatie la emisiunea ei: “Viviana en tu cocina”.

Asa ca anul acesta a fost randul meu sa intorc aceste vizite. Dupa un drum de 16 ore, am aterizat pe aeroportul din San Jose, capitala Republicii Costa Rica.

Oamenii sunt foarte prietenosi si ospitalieri, primul lucru pe care l-am facut dupa ce mi-am tras sufletul a fost sa merg in piata, eram foarte curioasa sa vad fructe si legume noi de care nici nu auzisem (noni, tiquisque, gueva, guanabana, guineo, chayote, apple fruit, flor d’itabo din care se face salata, nuca de cocos).

2. Ce specialitati culinare romanesti le-ati pregatit celor din Costa Rica? Cum le-au primit?

Fetele de pe Gustos.ro (Sidy, Roberta, Vali Ionita, Maria-Elena) stiu ca am incercat sa prepar papanasi, care prima data nu mi-au iesit cum doream, dupa care i-am pregatit din nou si reteta se numeste papanasi de proba (atasata in gustos), asa ca m-am pregatit si la plecare, am cumparat branza de vaci luand-o cu mine in Costa Rica, pregatindu-le si incantandu-i. Bine am facut deoarece nu au acest tip de branza.
De asemenea, am preparat si tochitura, reteta pe care o am atasata pe Gustos, am mai preparat ochiuri surpriza, diferite salate, sarmalute, inele din ceapa, mucenici si cam atat, deoarece in rest am fost musafir si am fost servita de altii, eu doar am mancat, dovada fiind kilogramele in plus cu care m-am intors. Degustatorii mei au fost familia lui Siang (sapte persoane) care au fost incantati de preparate, evident le-am dat retetele dar si eu la randul meu am luat retete de la ei.

3. Ce impresie v-a facut bucataria din Costa Rica? Care sunt diferentele fata de cea romaneasca, ce v-a placut cel mai mult din ceea ce ati degustat?

Exista multe similitudini: primul cuvant fiind carne care se pronunta si se scrie la fel in ambele parti si reprezinta acelas lucru, pilaf cu carne, aroz con pollo, difera putin felul de preparare, la gust sunt la fel, piept de pui cu ardei rosu si ceapa la fel ca la noi, acelasi gust si aceeasi tehnica folosita, mondongo este un fel de ciorba de burta, multe din salatele lor le avem si noi, cratitele inflorate seamana cu cele care se faceau la noi, la fabrica de la Medias, dar si multe deosebiri, un accent deosebit se pune pe banane sau platano verde/platano maduro, exista multe sortimente, dar eu am vazut doar vreo sase tipuri. Bananele verzi (platano verde) se folosesc la mancaruri (patacones) si salate, celelalte la preparate dulci (banana dulce, banana cea galbena si de marime potrivita spre lunga). Exista si banane mici, cele galbene se folosesc simplu ca fruct si se numesc banano iar celelalte banane mici verzi se numesc guineo si se servesc in mancare, de exemplu in olla de carne si ceviche.

Au doua mancaruri ale lor traditionale: Olla de carne si Gallo Pinto, reteta la Olla de carne deja am descris-o in Gustos si sunt si fotografii atasate, foarte multe legume si fructe de care nici nu auzisem si pe care le-am vazut pentru prima data: chayote, yuca (radacina), tiquisque, guava, granadilla, guaba, guanabana, guayaba, mar de apa, flor d’itabo, cas, mamon, , tamarindo, nance, nonni, a fost pentru prima data cand am baut direct sucul dintr-o nuca de cocos prospat taiata in fata mea.

Cat despre Gallo Pinto, este o combinatie intre orez cu fasole neagra, care se serveste la mic dejun.
Iar la pranz se serveste: Olla de carne, Aroz con pollo sau Casado (o mancare care cuprinde obligatoriu: carne de orice tip, orez, fasole si obligatoriu salata).

Am gasit si legume si fructe comune: salata, varza, rosii, castraveti, ardei, praz, dovlecei, vinete, mere, caise, struguri, pepene galben, pepene, ananas, papaya, mango si manga, dovleac, porumb.

Persoanele din Costa Rica amesteca gusturile la mancaruri, adica dulce cu gustul normal al mancarii. Totodata am observat ca acorda o atentie deosebita micului dejun si pranzului, preferand sa-l serveasca la restaurant.

Foarte mult mi-au placut: Patacones, Ollo de carne, Gallo Pinto, Banana coapta, Yuca prajita, Prajitura din yuca, Tamal (special prgatite pentru Craciun), Empanada.

4. Ce intamplari inedite ati avut in periplul acesta culinar deosebit?

Imi trebuia malai pentru mamaliga, am cumparat, am ajuns acasa si, surpriza, era altfel de malai din care nu puteam face mamaliga, asa ca pentru emisiune am cautat malai special pentru polenta. Alta intamplare haioasa a fost cand a trebuit sa le spun legenda despre mucenici si dai si cauta cuvintele potrivite in engleza si prietena mea traducea de mama focului in spaniola.

Siang mi-a spus ca am facut o fata curioasa cand am vazut ca pune ouale cu coaja in black soup, alt moment haios a fost cand le-am servit mucenicii, ei intrebandu-ma de ce supa aceasta este dulce.

5. Care este impresia dvs. generala despre calatoria in Costa Rica si despre tara? Ce anume v-a impresionat, ce v-a placut, ce ati fi dorit sa fie altfel?

Costa Rica este o tara in plin avant economic, daca pana in ani ’40-’50 femeile nu aveau drept de vot, anul acesta costaricanii si-au desemnat presedintele si aceasta este o femeie: Laura Chinchilla Miranda.

Este printre putinele tari din lume care nu au armata (este intitulata Elvetia Americii Centrale) iar fondurile respective sunt indrumate catre educatie si sanatate.
Au fost atrase multe investitii straine, iar lobby important a facut fostul presedinte Oscar Arias Sanchez care in 1987 a primit premiul Nobel pentru Pace si prin prezenta lui a asigurat stabilitatea in tara, asa se face ca Republica Costa Rica este pe primul loc in lume la productia de chip-uri Intel, este in primele trei tari exportatoare de cafea (dupa Brazilia si Columbia), exporta catre Europa si in special catre Belgia 37% din productia de ananas si ocupa un loc fruntas la exportul de banane. Aloca fonduri importante eco-turismului, chiar daca orasele nu sunt frumoase natura este desavarsita, este tara unde se impadureste foarte mult si nu sunt permise taierile de arbori, au peste 112 parcuri nationale si 5% din flora si fauna lumii, sunt peste 1200 de specii de pasari (mai mult decat in Europa si Canada) in aceasta tara, 70% din vegetatie este zona protejata, exista peste 5000 de specii de orhidee. Export foarte mare de fructe si de flori exotice (Orhidee, Bromelia, Proteea, Strelitzia, Croton, Yuca, Tulipan)

Pe plan social, se acorda atentie deosebita educatiei si se acorda facilitati tinerilor, cursuri gratuite de limbi straine si burse in strainatate, se vorbeste cu usurinta engleza iar tineretul vorbeste 2-3 limbi straine.

Se acorda atentie deosebita pensionarilor, avand anumite facilitati (primii la serviciile de ambulanta sunt pensionarii si copii), la banci exista ghisee speciale dedicate seniorilor, reduceri la cazari, la hoteluri, tratamente subventionate de stat atat pentru pensionari, cat si pentru copii.

Totodata, statul se implica in acordarea de case persoanelor fara posibilitati. Gradul de saracie este foarte mic, iar emigratia persoanelor din Costa Rica catre alte tari este aproape inexistenta. Datorita conditiilor bune sunt colonii de: italieni, francezi, olandezi, israelieni, dar si emigranti din Nicaragua care locuiesc si lucreaza in Costa Rica.

Ca peste tot exista loc de imbunatatiri si se lucreaza la acestea (chiar si sambata si duminica in constructii si dezvoltarea retelei de drumuri si poduri), nu pot sa spun ca totul este perfect sau ca toti oamenii traiesc bine, nu pot sa spun ca nu exista infractionalitate, dar conditiile si legile il ajuta pe cetateanul de rand. Viata nu este ieftina, dar se gasesc solutii, cum ar fi serviciile part-time.

Sincer, imi pare rau ca nu se cunoaste aceasta tara mai bine la noi in Romania (nu am vazut nici o oferta turistica, se pot incheia niste pachete turistice, schimb de turisti, agentiile de turism ar trebui sa-si diversifice oferta turistica, turistul roman doreste sa vada noi destinatii), cred ca multe persoane ar fi interesate ca vada ceea ce am vazut eu, un adevarat paradis, oameni care acorda o atentie deosebita si respecta natura, flora si fauna (am vazut crocodili, maimute, papagali, tucani, diferite specii de pasari, pasarea colibri, delfini, broaste testoase), am vazut vulcani: Arenal, Poas, Irazu, laguna Botos, Oceanul Atlantic cu Insula Tortuguero, unde broastele testoase isi depun ouale si daca vrei sa vezi acest lucru trebuie in jur de ora 3 noaptea sa mergi cu un ghid specializat, care sa filmeze in infrarosu ca sa nu deranjezi animalele) Oceanul Pacific cu Insula Tortuga (de unde nu ai voie sa iei nicio scoica), Parcul National: Monteverde, Manuel Antonio si Braulio Carrillo, expozitia de orhidee, am vazut peste 500 de specii din totalul de 5000 de specii existente in Costa Rica. Am vizitat numeroase plaje: plaja surferilor, plaja Hermosa, plaja Baya, plaja Bahia Ballena, plaja Dominical.
Bineinteles am vizitat orase: San Jose, Heredia, Pantarenas, Cartago, San Isidro, San Francisco, Los Angeles, Alajuela, Guanacaste, Caldera, Limon, orase coloniale in care se impletesc cu viata cotidiana de astazi, oameni sunt veseli, calzi si zambitori.

6. Daca ati mai avea ocazia sa mai plecati intr-o asemenea calatorie, ati mai accepta provocarea?

Cu siguranta as dori sa repet aceasta experienta chiar daca drumul este de 16 ore, experienta este de neuitat si am observat un aflux de turisti din toate colturile lumii: UK, Portugalia, Spania, Franta, Belgia iar pe fetele lor se vedea incantarea, daca orasele nu te incanta foarte tare poti spune cu certitudine ca natura este desavarsita , incantandu-te la fiecare pas, iar costaricanii sunt amabili cu turisti si foarte educati.

Intalnirea cu realizatoarea emisiunii Canalului7 al televiziunii din Costa Rica, Viviana Munoz, realizatoarea emisiunii gastronomice “Viviana en tu cocina” a fost un alt moment inedit al calatoriei mele. Eram pentru prima data pe platourile unei emisiuni gastronomice, departe de Romania si, vorbind o limba straina, emotiile ma copleseau dar am inteles de la mama lui Siang care ne-a insotit ca m-am descurcat bine, fiind foarte naturala si degajata in miscari ca si cum eram la mine acasa, dovada sta si tochitura pe care am pregatit-o si pe care o puteti admira in fotografia alaturata. Sper cand se va difuza emisiunea sa-mi parvina si mie un CD si sa-l vedem impreuna.

Acum, la finalul interviului meu, sper ca am fost un “mic ambasador” al Romaniei in strainatate si prin prezenta mea am cautat sa fac cunoscute frumusetile Romaniei, curiozitatea fiindu-le starnita de un CD cu prezentarea Romaniei, pe care erau mai multe filmulete realizate de mine si care erau acompaniata de muzica autentica romaneasca din care se detasau piese ale lui George Enescu si Gheorghe Zamfir.

Am vrut sa va povestesc si voua, prietenilor mei de pe Gustos, despre excursia de vis si despre Costa Rica si oamenii din aceasta minunata tara.

Cu mare drag,
Nicoleta Sandulache

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu