Prin Grecia la pas,

Aceasta povestire va avea trei  episoade, deoarece este mult de povestit si multe fotografii de atasat. Kalambaka si Atena,le voi trata separat deoarece este destul de mult de scris si nu vreau sa  va plictisesc.

Deci episodul 1.

Din avion

De foarte mult timp imi doream sa revizitez Meteora, vizitasem zona acum vreo 25 de ani. Sincer,  imi aduceam aminte ca am urcat multe trepte dar in rest nu mai tineam minte mai nimic, am gasit cateva fotografii dar doar atat. Din pacate nu am scris in acel timp, inca nu exista blog si nici nu ma gandeam sa fac aceast lucru.  Asa ca  am pierdut  nemaiaducandu-mi aminte de multe impresii din calatorii  din: Bulgaria, Cehia, Tunisia, fosta URSS, Franta, Germania, Grecia, Elvetia, Ungaria, Italia si multe altele noroc ca mai am fotografii din acele timpuri.  Asa ca mi-am propus sa repet pe cat de mult pot aceste excursii  si am inceput cu Grecia si Meteora in special.

Asa ca am pus totul pe hartie si am trecut la treaba. Am verificat perioadele  cele mai bune cand se pot cumpara biletele de avion mai ieftine, cat si rezervarile la hoteluri.   Gata rezolvasem acestea si am mai achizitionat on-line si biletele de tren Atena-Kalambaka(orasul de langa Meteora)-Atena. http://www.trainose.gr/en/ticket-purchase/  am rezervat locurile si am cumparat biletele. Mi s-a emis o factura care avea codul de bare si care putea fi citita de controlorul trenului.

In ziua de 8 octombrie la 17:55 aveam cursa Ryanair catre Atena, am ajuns in timp 19:40, totul mergand perfect .  Totul a decurs bine si am iesit din aeroport. Facusem research cu hotelul si mi-a spus cum sa ajung la destinatie. Asa ca trebuia sa cumpar bilet de autobuzul, X95, care costa 6 euro  de persoana  si se achizitiona de la o toneta din apropiere. Ne-au urcat  si am perforat  ticketele.   Drumul a durat o ora noi coborand la capat la Piata Syntagma, sunt 21 de statii. Din locul unde va lasa autobuzul mergeti pe strada in jos in laterala parcului Syntagma si de acolo veti lua  autobuzul retur spre aeroport.

Eram asa nerabdatoare sa vedem  Atena incat am preferat sa mergem pe jos, chit ca puteam sa luam metroul de unde am coborat din X95.    Erau proximativ 2 statii de metrou( Panepistimiou si Omonia). Am ajuns la hotel si ne-am cazat, Sparta Hotel la 3 minute de Piata Omonia.  A doua zi dimineata urma un tur de forta, plecarea spre Kalambaka.

Aveam trenul la 7:15 din gara Larissa din Atena, nici acum nu stiu daca este gara centrala sau nu dar nu m-a surprins placut iar toaletele lasau de dorit, acelas lucre era si in Kalambaka.  Asa am apreciat mai mult Gara de nord din Bucuresti.

Deci la ora 6:15 pornisem in aventura prin metroul atenian. Destul de confuz, nici un functionar prezent sa iti dea vreo informatie, doar aparate care vindeau cartele si acelea trebuia sa stii clar ce ceri.  Vrei o calatorie pe 24 de ore, ori de 90 de minute sau 2 calatorii  sau 5 sau 10+1 destul de neprietenos, iar pretul aparea dupa ce completai toate informatiile. Noi am avut noroc cu un baiat tare dragut care ne-a luat de suflet si am ajuns la destinatie.  Destul de intortocheat  metroul cu multe scari rulante. Cat priveste cardul de calatorie, mare atentie, cardul se pune spre validare la intrarea la metrou  cat si la iesire, altfel nu se deschid portile de acces, deci nu aruncati cartela. De asemeni nu veti gasi nicaieri pe cartel  scris cate calatorii ati efectuat sau mai aveti de efectuat, asa ca trebuie sa tineti minte voi.  Programul de functionare al metroului atenian este de la ora 5:30-02:00. 

Traseul liniilor de metrou:rosu, verde si albastri

Automatele de cartele

Tipul cardurilor de care vrei sa cumperi

 Acestea fiind zice am pornit de la piata Omonia trebuia sa luam Red Line(linia rosie), doua statii, prima statie era Metaxurgio iar a doua statie Larrisa, unde era gara. Asa ca am coborat, am iesit din metrou iar gara este imediat, foarte usor de ajuns. Gara este deschisa de la ora 5:00-24:00, iar functionarii vorbesc engleza. Avand deja factura de cumparare a biletelor, am intrebat daca mai trebuie vreo validare si mi s-a spus nu, direct in tren. Gara nu m-a impresionat deloc iar toaletele lasa total de dorit. Ne-am suit in tren si am pornit spre Kalambaka, o calatorie de 4 ore. Statiile erau anuntate atat  in engleza cat si in greaca, iar marea majoritate a persoanelor din vagonul nostru erau straini. 

Am ajuns laora 11:25 in gara din Kalambaka, statia finala. O gara de provincie cu nimic deosebit. In fata garii erau parcate cateva autocare si microbuze pentru turistii care achizitionasera tururi spre manastiri. Noi am luat-o pe jos  spre Sofia Rooms, unde aveam cazare pentru doua zile. Am gasit destul de repede locatia, unde am fost intampinate de Stephany, gazda noastra o fata tare draguta si amabila care ne-a intampinat cu zambetul pe buze ajutandu-ne cu bagajele si nu in ultimul rand dandu-ne informatii despre masina locala care ne putea duce la Meteora. Recomand aceasta locatie, curatenie, liniste si foarte primitori.

Prin Kalambaka

Sofia Rooms

Ne-am cazat si ne-am tras putin sufletul dupa care ne-am aranjat bagajul si eram gata de plecare, numai caera deja 12:10 iar autocarul trecuse la 12. Deci transportul  in comun organizat de firma Trikala, autobuzul nr.1, are ore de plecare la: 9, 12, 14 iar de intoarcere la 12:30, 14:30, 16:30, plecarile au punct terminus la Manastirea Sfantul Stefan. Calatoria din Kalambaka spre manastiri (nu conteaza care manastire) costa 1,80 euro dus, 1,80 euro intors. Daca nu prinzi ultimul autocar de 16,30 exista doar doua variante, pe jos ceea ce nu  recomand si cu particulari 10-15 euro.

Asa ca noi tocmai pierdusem autocarul de 12 asa ca am decis sa vedem putin din oras si evident ne-am asezat la o cafea si o baklava la BRIGOLIs.    La acea ora era un grup de 8 persoane: 2 romani, 2 chinezi, 2 spanioli si 2 americani care ne-am suit in autocar si care evident erau la fel de dornici ca si noi sa afle cat de mult se poate despre manastiri.Noi ne-am decis sa vizitam, Manastirea Sfanta Treime si Manastirea Sfantul Stefan daca mai aveam timp pana la ora 16:30. 

Timpul trecand mai usor. Dupa care la ora 14 eram in statie pentru a lua autocarul.  Drumul din Kalambaka a  durat aproximativ de la 14:30 in Kastraki urmatorul oras 14:40, aceasta este ordinea clara a opririlor Manastirea Rousseanou 15:55, Manastirea Varlaam 15:01, Marele Meteor 15:08, Sfanta Treime la 15:15 si 15:20 Sf Stefan.  Deci trebuia sa mergem foarte alert daca vroiam sa vedem cele doua manastiri in acea zi. Ne-am aventurat catre Sfanta Treime. Intrarea la fiecare manastire costa 3 euro iar femeile trebuie sa poarte fuste lungi, este bine sa aveti fustele voastre pentru a nu astepta dupa alte pelerine si sa aveti umerii acoperiti.

Cat priveste descrierea manastirilor de la Meteora, cu siguranta veti gasi aceleasi fraze deoarece toti ne-am cumparat ghidul in limba romana de la intrarea in manastiri.

Meteora   „suspendat în aer” sau „sus în ceruri” - etimologic referitor la „meteorit” este unul dintre cele mai mari și cele mai importante complexe de mănăstiri ortodoxe din Grecia, al doilea după Muntele Athos.

Cele șase mănăstiri sunt construite pe piloni din piatră naturală (gresie), la marginea de nord-vest a Câmpiei Tesaliei în apropierea râului Pinos și Munților Pindului, în centrul Greciei.   Meteora este înregistrată în lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 1988.

Considerată a treia meteoră ca vechime, Mănăstirea „Sfânta Treime” este pomenită la anul 1362 într-un pitac al lui Simeon Uroş Paleologul, în care se vorbeşte despre „Meteora şi Sfânta Treime”. O tradiţie mai târzie susţine că Mănăstirea „Sfânta Treime” a fost construită între anii 1458-1476 de către un monah pe nume Dometie. 

 Drumul spre manastirea Sf. Treime

Manastirea Sfanta Treime

Din cauza înălţimii foarte mari, monahii au fost obligaţi să urce materialele de construcţie prin intermediul scărilor din sfoară, al frânghiilor şi plaselor. Pentru a fi uşurat accesul la mănăstire, în 1888 s-a cioplit mai întâi un mic drumeag în stâncă, completat cu 140 de trepte, în 1925.

La intrarea în mănăstire se află un loc de liniştire a trupului şi a sufletului, o mică bisericuţă săpată în formă circulară, închinată Sfântului Ioan Botezătorul.

Katholikonul (Biserica principală) este închinat Sfintei Treimi şi, împreună cu alte clădiri, a fost ridicat în veacul al XV-lea. Deşi mică, biserica impresionează prin frumoasele fresce şi icoanele vechi, deosebit de valoroase.

Mica mănăstire este completată de trapeză, chilii şi un muzeu.  De pe terasa Mănăstirii „Sfânta Treime” pelerinii pot vedea la sud-est Mănăstirea Sfântului Ştefan, la nord-vest Mănăstirea Varlaam şi Mănăstirea Marelui Meteor, iar la sud, oraşul Kalambaka.

Mănăstirea Sfintei Treimi poate fi vizitată zilnic, între orele 9:00 - 17:00. Ca o parere personala, sunt foarte multe trepte de urcat, drumul este din piatra cubica iar in unele parti nu exista bari de protectie dupa umila mea parere din topul celor 6 manastiri as incadra-o pe locul 5. Se pot da acatiste si pomelnice la fiecare dintre aceste sfinte manastiri. Dupa ce am terminat de vizitat aceasta manastire ne-am indreptat catre Manastirea Sfantul Stefan pentru a ne putea incadra in timp. Nu recomand aceste tururi persoanelor cardiace sau celor care nu au conditie fizica.

In 7 minute, de mers alert am ajuns la Manastirea Sfantul Stefan era ora 16:05, asa ca ne-am consultat cu fata care avea grija de autocar si i-am spus sa mergem si la aceasta manastire si ca ne vom intoarce la timp. Asa ca ne-am aventurat cu viteza lumini catre Manastirea Sfantul Stefan.

Maicile care au grija de manastire arată cu bunăvoinţă vizitatorilor împrejurimile mănăstirii şi au o evlavie fierbinte pentru sfinţii lor ocrotitori, Sfântul Ştefan şi Sfântul Haralambie, ştiind o seamă de istorisiri vechi şi noi despre minunile săvârşite de ei. Moaştele celor doi sfinţi (capul Sfântului Haralambie şi un os din încheietura mâinii Sfântului Ştefan) sunt adăpostite în mănăstire.

La Mănăstirea „Sfântul Ştefan” accesul se poate face pe drumul din satul Kastraki, fie pe şoseaua din partea de sud-vest a oraşului Kalambaka. Mănăstirea este deschisă de marţi până duminică, inclusiv, iar orarul de vizitare este 9.00-13.00 şi între 15.15-18.00.

La ora 16:27 eram la autocar, eram singurele din grupul de opt persone care ne urcasem in autocar la statia din fata hotelului Divan care ajunsesem la timp. Drumul de intoarcere incepe la manastirea Sf. Stefan, trece pe langa manastirea Sfanta Treime, manastirea Marele Meteor, manastirea Varlaam, manastirea Rousseanou si ultima manastirea Nicolae, dupa care drumul coboara spre Kastraki si Kalambaka.  

Autobuzul Trikala

Dupa atata alergatura noi am coborat in Kastraki, deoarece Mioara prietena mea vazuse o taverna care ii placuse, ¨La Pomopolou¨ Asa ca ne-am decis la ceva traditional: Cotlete de miel, tzatzichi si nu in ultimul rand o Mousaka. Asa ca ne-am delectate cu Yorgos chelnerul care vorbea romaneste si care ne-a tratat cu atentie maxima. Iar noi la randul nostru hranind pisicile localului.

Restaurantul La Pomopolou

Dupa asa masa cam greu cu miscarea dar am decis totusi sa mergem pe jos din Kastraki pana in Kalambaka aproximativ 2,5-3 km,  sa mai facem ceva miscare, de parca nu fusese suficient cate trepte urcasem si coborasem. Am mai periat inca odata orasul Kalambaka indreptandu-ne spre hotelul nostru. Asa s-a incheiat prima noastra zi. Las fotografiile sa vorbeasca mai mult despre aceasta zi. Maine urmand a doua zi care va fi si mai plina. Programul incepand la ora 9:00 urmand sa vizitam celelalte patru manastirii. Deci si articolul urmator va fi gata.